- Le du personagge
Poesie, racconti, canzoni popolari, filastrocche, motti, soprannomi.
Na sere de vierne a mezzanotte,
mendre se sendeine sciesche, fuoche e botte,
a ne pizze de stradone s'acchierne du personagge,
ierne lore assalute c'a scie 'ngire teneine u curagge.
Iune allegre allegre cameneie
e u alte cap'abbasciate se strasceneie.
Cure allegre ierre uagnaune e forte,
u alte ierre vecchie e pe re spadde torte.
Quanne sterne facce e facce u vecchie addemannò:
"Uagliò, sinde tu forse c'ada pegghià u poste mie,
ecche percè n'ame acchiate proprie mò."
"Cumbà - respennì cudde - forse tiene raggione,
ce se naune percè n'avemme acchià proprie mò, mezze o stradone?".
"Ghie soche u anne vecchie e sò specciate u 'mbegne."
"E ghie soche cure nueve, sciame accarrere damme re cunzegne":
"U siende ce casine ca fascene le crestiane?
E' tutte pe tiche, t'aspettene, volne nu anne buone già da dumane.
De miche già se n'aune scurdate,
nan fasce nudde ca pe trà finghe 'mbonde so fatte u suldate".
"Sciame ce alte m'ada disce,
ca vogghie scie a festeggià, tenghe ne 'ngulisce!".
"Và, accarrere, deviertete, iè giuste,
se giovene, nan te vogghie levà u guste;
però siende mò ce te diche ghie,
fà u anne aggarbate, nan ze fascenne fatuarie,
già da crè miette la cape a poste,
c'a fà bene nudde te coste".
'Ndratande se sendì chiù forte na botte,
le du personagge sparescerne, chera sere de vierne a mezzanotte.